|
|
|
Folk You 2008 - Vama Veche 7 - 8 - 9 august. Acompaniat de Zan.
În 1995 Nicu Alifantis fondează grupul Alifantis & ZAN, ca trupă de studio pentru albumul său "Voiaj". În 1996, după înregistrarea albumului Alifantis "Nichita", ZAN devine o trupă de proiecte din care mai fac parte: Virgil Popescu (chitară bass, voce), Sorin Voinea (keyboars, voce), Răzvan Mirică (chitare el. ac., sitar, mandolină, voce), Relu Bitulescu (tobe), Emil Soumah (percuţii) şi Nicolae Trăistariu (tehnic).
În aprilie 1999 înfiinţează Fundaţia Nicu Alifantis cu scopul de a promova "proiecte artistice în care valoarea, forţa şi autenticitatea vor fi primordiale".
Despre Nicu Alifantis, Emil Brumaru scria:
"Nicu Alifantis ne scrie cu sufletul pe cîntecul vieţii fiecăruia din noi cuvintele-i simple, afectuoase, dulci-amare, lăsîndu-ne destrămaţi o clipă, reînviindu-ne apoi, mai bucuroşi, mai teferi, întru poezia-i caldă. În inima mea, toată blîndeţea-l simte poet de cînd lumea şi-s fericit să o spun şi altora. Şi s-o repet pînă la îngeri!"
Nicu Alifantis a susţinut 4036 concerte între 1973 - 2002.
Discografie:
* Cântec de noapte (1976)
* După melci (1979)
* Nicu Alifantis (1984)
* Mitică Popescu (1984)
* Piaţa Romană nr. 9 (1988)
* Risipitorul de iubire (1990)
* Decembrie (1992)
* Ia toji baladist (1993)
* Voiaj (1995)
* Nichita (1996)
* Nicu Alifantis 25 (1999)
* Cadavrul viu (2001)
* Neuitatele femei (2002)
* Şah Mat (2004)
* Simphonicu (2006)
|
|
|
|
|
|
Alexandru Andrieş (13 octombrie 1954, Braşov) – cântăreţ de folk. Arhitect. Scriitor. Poet. Traducător. Pictor şi grafician. Studiile la Institutul de Arhitectură "Ion Mincu" (1980). Conferenţiar Doctor la Institutul de Arhitectură "Ion Mincu". Debut solistic în 1974 - Club A, scenic în 1979 - Festivalul de jazz & rock Braşov, cu trupa Basorelief. Debut discografic în 1984 la Electrecord (cu albumul "Interioare"). Are la activ peste 3100 concerte pînă în 2002. Discografie: * Interioare (1984) * Interiors (1985) * Country & Western Greatest Hits III (1986) * Rock'n Roll (1987) * Despre distanţe (1988) * Trei oglinzi (1989) * Interzis (1990) * Azi (1991) * Aşteptînd-o pe Maria (1991) * Pofta vine mîncînd (1992) * Veninele mele 1, 2, 3 (1992) * Cît de departe (1993) * Nimic nou pe frontul de Est (1993) * Nimic nou pe frontul de Est (single 1993) * Decembrie / Vis cu îngeri (1993) * Slow burning down (1994) * Alexandru Andrieş (1994) * Ultima repetiţie (1995) * Hocus Pocus (1995) * Balaurul verde / Tarom blues (1995) * La mulţi ani 1996 (1995) * Albumul alb (1996) * Acasă (1996) * Tăcerile din piept (1996) * Ungra (1996) * În concert (1997) * Singur, singur, singur, singur (1997) * Verde-n faţă (1998) * Culori secrete (1998) * Alb-negru (1999) * Texterioare (1999) * Cîntece pentru prinţesă (1999) * Watercolours (1999) * Vreme rea (2000) * Bingo România (2000) * La mulţi ani, Bob Dylan (2001) * Pe viu (2001) * Fără titlu (2001) * Muzică de divorţ (2001) * Cîntece de-a gata (2002) * Blues expert (2003) * 50/30/20 (2004) * 50/30/20 (DVD 2004) * Comandă specială (2005) * Tandreţuri (DVD 2005) * Ediţie specială (DVD + CD 2006) * Nimic nu iese-aşa cum vrei (2006) * Legiunea străină soundtrack (2007) * Videoarhiva (DVD 2007) Volume:
- Aşteptînd-o pe Maria (1991)
- (La mulţi ani Dylan) (1991)
- Singur acasă (1992)
|
|
|
|
|
|
Aura Urziceanu (n. 14 decembrie 1946) este o vestită cântăreaţă de jazz originară din România. Aura Urziceanu s-a născut în anul 1946 şi a început să studieze vioara împreună cu tatăl ei, profesor la o şcoală de muzică din Bucureşti, încă de la vârsta de 5 ani, iar să cânte, când avea 16 ani, împreună cu profesoara Florica Oraşcu. În 1969, după ce a fost premiată cu locul doi la Festivalul Naţional de la Mamaia, a plecat pentru o lungă perioadă în Canada şi SUA, unde a apărut pe scenă alături de Duke Ellington şi Ella Fitzgerald. Aici îl întâlneşte pe bateristul Ron Rully, cu care se căsătoreşte, şi cu care are un fiu, Elia Rully. [1] Reîntorcându-se pentru scurt timp acasă, ea reprezintă în 1971 România la Festivalul Internaţional de la Knokke din Belgia. Aici Aura câştigă Cupa europeană împreună cu echipa română, precum şi 'Cupa lumii', într-un concurs extrem de dificil împotriva unei echipe americane. Deasemenea i se mai acordă şi Premiul presei pentru cea mai bună interpretă a festivalului, iar din partea tuturor membrilor juriului a primit nota 10, ceea ce nu se mai întâmplase în ultimii 13 ani. În 1972 participă pentru prima oară la Festival de Jazz Newport de la New York, împreună cu Duke Ellington, unde este foarte bine primită de către critici şi presă. Aura Urziceanu a cântat în turnee alături de Quincy Jones, Duke Ellinton, Thad Jones şi Mel Lewis şi a participat la festivaluri prestigioase precum Newport Jazz Festival, Village Vanguard sau Carnegie Hall. Totodată, ea a mai fost membră şi la The Symphony Orchestra. În 2005 Aura Urziceanu scoate "The best of Aura". Un album cu 14 piese, interpretate în şapte limbi: română, engleză, franceză, italiană, spaniolă, portugheză si ebraică. În decembrie 2005 Aura a susţinut un concert extraordinar aniversar (45 de ani de carieră), cu participare internaţională: Ron Rully (Canada), Elia & Band (Anglia), George Urziceanu (Germania), Flavius & Eurosound (Germania). Ionel Tudor a condus Big Band-ul Radio, dar a fost chemat şi Mădălin Voicu să-şi folosească bagheta de dirijor. Discografie: * Aura (Electrecord, 1972; Pink Elephant) * Arie din suită (Electrecord, 1973) * Seară de Jazz cu Aura (Electrecord, 1974 / P-Vine, 2003) * Take Five (cu Cvintetul Bucureşti) (Electrecord, 1974) * Oh, My Love (Electrecord, 1975) * Over The Rainbow (Electrecord, 1977; P-Vine, 2003) * Thad & Aura (cu Thad Jones) (Four Leaf Clover, 1977) * Dulce cîntec românesc (cu George Urziceanu) (Electrecord, 1977) * Once I Loved (Electrecord, 1981) * Special Way * A Time For Love * We'll Be Together Again * I Found Love Again (Bask Records, 1996 sub pseudonimul Aura Borealis; Electrecord, 1997) * Dor de viaţă (Bask Records, 2000; Electrecord, 2001) Site oficial Aura Urziceanu |
|
|
|
La curtea lui Voda e sedinta mare,
Stau boieri pe scaun, stau si in picioare,
Se discuta probleme, se analizeaza
Ce nu merge bine, ce incomodeaza;
In cap de masa, pe scaun, insusi Voda Tepes sta,
Boierul Velea face prezenta si numara.
Se ridica Vasile, zice: "Tepes Doamne,
Stam bine cu productia de cereale si carne,
Am depasit planul in industria de zgura
Si-am fost informat ca nici nu se mai fura;
In productia de tepe sintem, Doamne, pe primul loc in lume,
I-am depasit pe-americani, fara rusine, putem spune!"
"Dar exista probleme si in industria de tepe !"
Se ridica in picioare boierul Sulea Trepe.
"Nu mai avem lemn de paltin, productia stagneaza de ieri,
Iar stejarul, Tepes Doamne, il tinem doar pentru boieri,
De aceea propun sa facem tepele din lemn de prun !
Vor fi betivi mai putini, iar lemnul e destul de bun..."
"E o propunere buna", zice Tepes, "Propun
Chiar de miine sa-nceapa productia cu lemn de prun !
Totul sa mearga bine, teapa sa iasa fain,
Sa nu se neglijeze problema de design,
Teapa sa fie supla, sa satisfaca clientul,
Sa se potriveasca perfect cu clima si ambientul,
Sa se trimita cadre sa se specializeze,
Economia de lemn sa nu se neglijeze,
Printr-o reproiectare justa sa se elimine orice sofism,
Astfel incit tepele sa reziste si la seism !"
|
